Pentru mine excelentul lor produs de export sunt povestile.
Du-te acolo, nu stiu unde, adu-mi aia , nu stiu ce.
Super-Ivan si fete care arunca in urma lor cu piepteni pentru a crea paduri. Ce sanatos trebuie sa fie aerul acela de paduri abia ridicate.
Si mai erau niste casute excentric traditionale, casutele acelea intr-un picior. Ma intrebam oare cum functioneaza astfel de casute, mi-ar placea sa locuiesc intr-una, dar nu exista pericolul ca un stranut-taifun sa o darame? Inca nu m-am hotarat ce sa aleg, o sa ma mai gandesc.
Pagini lucioase si ilustrate cu mult rosu. Mi se parea ca rusii nu pot trai decat in rosu si cum le schimbi culoarea, cum se impiedica si nu le mai ies farmecele.
Iar fetele purtau basma si erau frumoase, frumoase tare, durdulii si cu obraji rumeni. Iar de prea multa frumusete starneau manii locale a unei-alta vrajitoare. Cum recunosti o vrajitoare? Dupa imbracaminte, dupa vorba, e prea slaba si uscata? Vrajitoarele au viata de familie? Ce parere au de rosu?
Se scrie prea putin despre ele si despre ce naiba au facut din Rusia asta din povesti. paintings by Mircea Vanca

text by diana